Ce notă ar lua bugetul pentru 2015 dacă ar da TESTUL CREDIBILITĂŢII. Analiză Gândul 

Guvernul a „închis” bugetul pe 2015 cu un deficit de 1,8% din PIB, nivel acceptat de partenerii internaţionali. Cu toate acestea, economiştii sunt mai puţin optimişti cu privire la capacitatea Executivului de a-şi atinge anumite ţinte din buget.

„Nu este un buget credibil”, a comentat pentru Gândul un analist care deţine o firmă de consultanţă. „De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10. N-am încredere nici în construcţie, nici în oamenii care ar trebui să-l execute”, a comentat pentru Gândul Dragoş Cabat, analist economic. Citiţi, în continuare, care sunt principalele îngrijorări ale experţilor în ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor.

Bugetul pe 2015 le ridică experţilor mari semne de întrebare, care vizează în primul rând atragerea de fonduri europene şi colectarea unor venituri suplimentare din taxe şi impozite. Totodată, bugetarea unor sume mari pentru investiţii este greu de explicat, având în vedere că anul acesta, cu toate că au existat bani, aceştia nu au fost folosiţi, iar investiţiile au servit drept instrument de echilibrare a bugetului – mai exact, nerealizarea lor a compensat pentru ratarea ţintelor de venit.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat, care include şi bugetele administraţiilor locale, vor însuma 226,3 miliarde de lei, respectiv 31,9% din PIB, în timp ce cheltuielile se vor ridica la circa 239,3 miliarde de lei (33,7% din PIB). Din aceste 239,3 miliarde, 48,3 reprezintă cheltuielile de personal, iar 41 de miliarde de lei – cele pentru bunuri şi servicii, în scădere de la 41,7 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Deficitul bugetar ar urma să fie de 1,8% din PIB.

De la firme, din impozitul pe profit, guvernul se aşteaptă să încaseze 12,6 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% faţă de 2014. O proiecţie optimistă se regăseşte şi la capitolul impozit pe salarii şi venit, unde executivul anticipează venituri de 25,3 miliarde de lei, în creştere cu 10 procente, faţă de nivelul din 2014, când s-au încasat 23 de miliarde de lei la acest capitol.

În ciuda reducerii impozitului pe construcţii speciale (aşa-numita ”taxă pe stâlp”) de la 1,5% la 1%, Guvernul a bugetat venituri în creştere cu 1,6% la capitolul impozite şi taxe pe proprietate, respectiv 6,3 miliarde de lei.

De departe, cele mai optimiste estimări se regăsesc la capitolul fonduri europene, unde guvernanţii se aşteaptă la o creştere de 26,3% a sumelor atrase. Banii primiţi de la UE ar urma să fie de 18,7 miliarde de lei, faţă de 14,8 miliarde de lei în 2014.

„De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10”

Economiştii sunt mai puţin încrezători în ceea ce priveşte capacitatea executivului de a strânge atât de mulţi bani la buget, în special cântărind experienţa ultimilor ani în care România nu a reuşit să încaseze niciodată cât şi-a propus. Dacă bugetul ar trebui să treacă un test de credibilitate, ar lua doar 10 din 100 – nota 1, deci – , spune un expert de pe piaţă.

”Nu este un buget credibil, credibil în primul rând ca nivel al veniturilor. Sunt nişte sume suplimentare foarte mari la fonduri europene, sume mult mai mari decât cele pe care am reuşit să le atragem până acum. Nivelul de încasare al taxelor este mai mare decât în anii precedenţi. De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10. N-am încredere nici în construcţie, nici în oamenii care ar trebui să-l execute”, a comentat pentru gândul Dragoş Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View.

Încasări mai puţin optimiste sunt aşteptate la capitolul TVA, unde, deşi restructurarea ANAF a început la jumătatea anului, veniturile anticipate pentru 2015 sunt mai mici, ca pondere în PIB (adică raportate la nivelul întregii economii), decât cele din acest an. Astfel, veniturile din TVA ar urma să fie 55,5 miliarde de lei, respectiv 24,5% din PIB, faţă de 53,9 miliarde de lei în 2014, adică 24,6% din PIB. TVA este a doua cea mai importantă sursă de venit la bugetul de stat, după contribuţiile la asigurările sociale.

Cabat este de părere că Executivul are noroc cu DNA, instituţie care ar fi reuşit, prin dosarele instrumentate în ultima perioadă, să-i mai sperie pe evazionişti.

”Nu se vor face veniturile (bugetate, n.r.). Şi aici tot cu DNA au noroc. Aici s-ar putea să vede un grad de colectare mai bun cât timp mai e sperietoarea asta”, a comentat economistul.

Impactul reducerii CAS la angajator cu cinci puncte procentuale va duce la o scădere a acestor venituri cu 2,1 miliarde de lei faţă de 2014, la 55,3 miliarde, se arată în raportul de buget. Astfel, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale vor reprezenta doar 24,4% din PIB în 2015, faţă de 26,2% din PIB în 2014, adică 57,4 miliarde de lei.

Citeste mai departe